VASILE PLĂVAN: „BOABE DE LACRIMI“
Date despre autor:
VASILE PLÃVAN s-a născut la 24 noiembrie 1889, în comuna Cupca, judeţul Storojineţ, într-o familie de ţărani înstăriţi. Învaţă primele 4 clase primare la şcoala din satul natal, apoi urmează cursul secundar la Liceul nr. 3 de stat din Cernăuţi; după obţinerea bacalaureatului în 1910, se înscrie la Facultatea de Drept.
Rodul educaţiei primite în şcoală şi lecturile au contribuit la plămădirea celui mai pur ideal care îi anima pe românii de pretutindeni în preajma primului război mondial. Evenimentele l-au determinat să treacă graniţa în anul 1914, în Vechiul Regat. Fiind nevoit sa se întreţină singur, devine slujbaş la Căile Ferate. Anul 1916 îl surprinde ca elev al Şcolii Militare de Infanterie din Botoşani. Ca sublocotenent de rezervă, făcând parte din regimentele10 Vânători, apoi 2 Alba Iulia, participă la războiul pentru întregirea neamului, fiind decorat cu medalia „Regele Ferdinand I“, ordinul „Coroana României“, „Crucea comemorativă de război“ etc. A făcut parte până la moarte din Asociaţia voluntarilor bucovineni.
La 1 decembrie 1921 intră în gazetărie, îşi ia licenţa în drept la Cernăuţi în anul 1923 iar în 1924 se cãsătoreşte, avându-l ca naş pe profesorul Ion Nistor.
În perioada 1926-1939, Vasile Plăvan este redactor şi redactor-şef la cotidianul „Glasul Bucovinei“ din Cernăuţi.
În aceeasi perioada interbelică, Vasile Plăvan a mai fost avocat la Casa de Asigurări Sociale şi la sucursala Băncii Naţionale din Cernăuţi, membru al Baroului Avocaţilor din Bucovina, profesor de legislaţie la Cursul profesional pentru ucenici, redactor la ziarul „Voluntarul bucovinean“.
Participă în anul 1934 la manifestările de sărbătoare a Mănăstirii Putna.
A fost fondator al breslei şi Sindicatului ziariştilor din Bucovina. Ca publicist, a scris numeroase articole de-a lungul anilor şi în „Calendarul «Glasul Bucovinei»“, referindu-se mai ales la viaţa ţăranilor, la reforma agrară, la împroprietăriri, la meserii şi comerţ. În placheta intitulată „Boabe de lacrimi“, întâlnim pagini autobiografice şi amintiri ale vremurilor de bejenie din primul război mondial precum şi ale vieţii româneşti din Bucovina dinainte şi după Marea Unire. Limba frumoasă şi stilul curat dovedesc o deosebită înclinaţie şi îndemânare a condeiului său.
Vasile Plăvan a murit la vârsta de 49 de ani, în 23 ianuarie 1939, în urma unei grele suferinţe care a durat 8 ani. A fost înmormântat în Cernăuţi.
_________________________________________________________________________________________
UN „SLAVICI DE BUCOVINA“
Indiferent dacă este o restituire cu greutate sau o completare de întreg cultural prin alăturarea tuturor producţiilor exprimate, „Boabe de lacrimi“ de Vasile Plăvan îngăduie o discuţie obligatorie (care, însă, nu se face la noi) în materie de istoriografie literară şi de acces la documentul originar. Căci, de fapt, deşi acesta este un „caz“ de scriitor uitat şi cu operă risipită din ignoranţă, nepăsare ori rea-voinţă, „canonul semi-uitării“ pare ca s-a impus într-un mod şocant în această literatură care nu-i capabilă nici până astăzi să aibă măcar un singur autor cu ediţie de „opere complete“ aşa cum pretutindeni în societăţile aşezate este normă nediscutabilă. Arareori doar câte un spirit scormonitor ori sentimental reciteşte cărţi vechi ce abia dacă se mai ţin în cotoare sau răsfoieşte ziare >>>continuarea aici>>> ARTUR SILVESTRI
___________________________________________________________________________________________
Descarcă aici, gratuit, această carte: >>>
